Arhivă pentru August 2010

Fondul Monetar International-Partea I

30 August 2010

Stim cu totii ce este FMI, cand a fost infiintat,care este scopul sau declarat. Aproape ca nu este jurnal de stiri externe in care sa nu fie pomenit FMI, acest ” baiat bun”, aceasta ” mama a ranitilor” financiar.Putini insa stiu care este rolul , cum functioneaza in realitate si mai ales care este scopul acestui organism financiar international. Thom Burnett si Alex Games, in cartea lor ” Cine conduce de fapt, lumea„, aparuta la Editura RAO in 2009, fac intr-un subcapitol intreg o excelenta sinteza a ceea ce inseamna de fapt Fondul Monetar international.

Si iata ce spun ei, preluand la randul lor un articol din Global Exchange:

FMI a creat un sistem imoral de colonialism modern care ii sapa pe saraci

FMI si Organizatia Mondiala a Comertului nu le lasa tarilor mai sarace nici o alta posibilitate decat sa reduca cheltuielile pentru sanatate si educatie, precum si subventiile la alimente de baza si transport. Ei au dat exemplul unui pachet de imprumut acordat recent Argentinei , care a dus la taierea salariilor pentru profesori si doctori si la reduceri de cheltuieli pentru siguranta sociala elementara. Tarile care au luat imprumuturi de la FMI nu gasesc alta solutie decat sa-si devalorizeze moneda nationala pentru a face exporturile mai ieftine, cat si sa privatizeze activele nationale si sa inghete salariile. Consecinta acestor masuri de strangere a curelei este saracia in crestere,care, la randul ei, slabeste economia interna si permite companiilor multinationale sa exploateze muncitorii si mediul.

FMI serveste tarile bogate si Wall Street-ul

FMI este o organizatie fundamental nedemocratica, din moment ce este extrem de adevarat ca FMI este dominat de agendele cu decizii ale tarilor mai bogate din uniune. Sub regulile de guvernare ale FMI, numarul de voturi pe care fiecare tara le obtine nu este determinat de populatie, de marime, si nici macar de principiul o tara, un vot. FMI duce o politica in care numarul de voturi este determinat de suma de bani care a fost donata organizatiei. Din acest motiv, SUA ofera cel mai mult si are cele mai multe voturi. Aceasta este in mod evident, nu doar nedrept, dar de asemenea, inseamna ca interesele SUA predomina. Intr-o organizatie in care fiecare dolar inseamna un vot in plus,SUA aduna un masiv 18% din puterea de vot, in timp ce Germania,Franta, Marea Britanie impreuna aduna aproximativ 20% din voturile FMI. Din moment ce tarile bogate nu vor vota niciodata altfel decat avantajele lor economice, FMi poate fi folosit ca un amortizor pentru protejarea tarilor bogate si cel mai adesea, pentru a da intereselor lor mascate o patina de respectabilitate democratica. Interesele tarilor mai putin bogate sunt respinse prin vot legitim, aparent democratic.

FMI impune un model de dezvoltare fundamental defectuos

In mod traditional, modelele de dezvoltare au fost folosite pentru a ajuta tarile in curs de dezvoltare sa-si construiasca economiile si apoi sa aprovizioneze populatia locala cu bunuri locale, la preturi pe care si le pot permite. Politica standard de dezvoltare a FMI , totusi, este aceea de a incuraja tarile mai putin dezvoltate sa creasca productia de inalta calitate, de bunuri scumpe si, api, din cate se pare, sa faca mai multi bani din exportul acestor bunuri spre tarile din vest. Acesta este evident un argument de dezvoltare absurd, deoarece prioritizeaza la export bunuri de ” lux” si nu promoveaza independenta si dezvoltarea locala. Potrivit cifrelor, peste trei patrimi dintre copiii subnutriti din lumea in curs de dezvoltare traiesc in zone in care nevoile economice au fortat agricultorii locali sa cultive alimente excusiv pentru export. Potrivit conditiilor economice de imprumut impuse de FMI, agricultorii nu mai primesc ajutor financiar pentru producerea bunurilor pentru consum local, ci, in schimb. primesc imprumuturi bancare importanmte pentru a lua pe datorie si a asigura bunuri pentru industriile multinationale ale caror avantaje financiare se presupune ca ” ii vor imbogati”. Costurile fortei de munca sunt acum atat de mult subventionate, in cadrul acestor industrii multinationale gigant, ca devine imposibil pentru producatorii mai mici independenti sa le faca concurenta. ” Zonele de comert liber” stabilite de FMI si de Banca Mondiala angajeaza localnici cu salarii extrem de mici si apoi le asigura cazare, o mare parte din aceasta fiind legata financiar de industria multinationala. Angajatii abia fac suficienti bani pentru a se intretine, ca sa nu mai vorbim de familiile lor, si aopi se trezesc ca datoreaza chirie companiilor multinationale. Cercul datoriilor creste din moment ce angajatii sunt obligati sa-si continue munca in servitute pentru multinationale, pentru ca acum au rate la banca, mai mari ca niciodata si nu-si mai pot plati imprumutul sau reduce debitul. Acest model al datoriei este apoi repetat in cercuri concentrice crescatoare, iar ciclul saraciei creste incontinuu, pe masura ce guvernele sunt obligate sa imprumute mai multi bani de la FMI, pentru a plati dobanzile la debite al caror capital nu au nicio speranta ca-l vor elimina.

FMI este o institutie secretoasa care nu da socoteala nimanui

In ciuda faptului ca operatiunile FMI sunt critice, pentru dezvoltarea lumii si ca intreaga organizatie este aparent finantata  de catre popoarele lumii prin regimuri internationale de taxe, nu exista si nu a existat niciodata nici un fel de transparenta a operatiunilor sale. Populatia tarilor mai putin dezvoltate a caror viata este cea mai afectata de aceste actiuni nu este niciodata consultata in legatura cu nevoile si dorintele ei. Politica se decide in spatele usilor inchise de la Washington si pe coridoarele bancilor vestice sau pe scaunele din guvern. In ciuda atator evidente ale contrariului, FMI este inca condus doar pe baza unor principii economice simple, fara a lua in calcul sanatatea, educatia sau protectia sociala. Desigur, fara nicio referire la mediu. Aceste interese ” externe” nu sunt un factor luat in calcul la conceperea politicii. Bancherii, ale caror interese se bazeaza pe maximizarea profitului decid in cele din urma politica pentru persoane care poate niciodata nu-si vor deschide un cont bancar.Si nu exista nicio analiza publica a acestui proces. Cine nu are ca interes strict maximizare a profitului nu este admis sa ia parte sau sa asiste la dezbateri, ca sa nu mai vorbim de a lua decizii. Nicio agentie externa nu a fost vreodata cooptata, nici macar pentru a avalua eficienta procesului existent, cu termenele sale limita extrem de stranse.

Politicile FMI promoveaza bunastarea corporatista

Industriile de export sunt atat de masiv subventionate sub termenii FMI, incat aproape toate activele locale si aproape toate resusele naturale sunt achizitionate de companiile straine sau de companii care intentioneaza sa-si exporte toate bunurile sau serviciile. Companiile de utilitati publice,apa si electricitate, sunt toate vandute unor companii multinationale care lucreaza cu scutiri de taxe masive si subventii guvernamentale.Acestea nu au nicio intentie de a face altceva in afara de si mai mult profit pentru ele insele, iar pentru companiile locale devine imposibil sa reziste acestor giganti a caror putere de achizitie in masa inseamna ca pot cumpara aproape orice si apoi exporta atat produsul cat si profitul. Din motive geografice, efectele acestei politici sunt mai ales vizibile in America de Sud si Caraibe.De exemplu,in Guyana, o companie asiatica de cherestea, numita Barama, a cumparat drepturile de a taia toti copacii dintr-o zona care era cu 150% mai mare decat tot terenul pe care indigenilor li s-a permis, cu marinimie, sa-l achizitioneze.Barama a cumparat acest teren cu promisiunea ca nu vor trebui sa plateasca impozit pe profitul pe care il vor realiza, pe o perioada de 5 ani de la data achizitiei. In mod similar , FMI ” a incurajat cu forta” Haiti sa-si deschida portile comerciale pentru a achizitiona orez puternic subventionat de la producatorii americani. Desigur acest orez era atat de ieftin incat nu numai ca haitienii l-au cumparat, dar apoi nivelul pietei a provocat colapsul industriei locale. Aproape jumatate din orezul consumat pe insula provine de la o singura companie americana puternic subventionata , Early Rice.

FMI loveste in muncitori

Tarile care spera sa atraga investitori straini sunt adesea sfatuite de FMI si de Banca Mondiala sa mentina salariile mici si sa elimine politicile convenite cu sindicatele precum negocierea colectiva a salariilor. ” Flexibilitatea” este cuvantul de ordine al FMI, in special daca ecest lucru inseamna cedarea catre corporatii a dreptului de a angaja si a concedia personalul fara nicio obligatie contractuala. FMI de asemenea, incurajeaza corporatiile sa fie ” flexibile” cand vine vorba de legislatie, in special daca se incearca impunerea unor restrictii ciudate in domenii precum Codul Muncii. Daca luam din nou cazul Haiti, guvernul fusese anterior obligat prin lege sa modifice salariul minim, daca inflatia depasea 10%. Totusi, guvernul a optat pentru ” flexibilitatea” FMI in negocierile de plata , avand ca zerultat ca in ianuarie 1998 , salariul minim in Haiti era de 2.40 USD pe zi. Aceasta politica ii afecteaza si pe muncitorii americani. Dupa criza financiara si economica asiatica, care a crea 200 de milioane de ” noi saraci” in Coreea de Sud, Indonezia si Thailanda, precum si in alte tari , consilierii financiari ai FMI au recomandat tarilor afectate sa recurga la exportul ieftin , adica ” sa se exporte din criza” . In consecinta, SUA, au achizitionat o cantitate considerabila de otel asiatic ieftin, iar fabricile americane de otel au disponibilizat peste 12.000 de persoane.

(va urma)

Codex alimentarius

29 August 2010

Genocidul planetar incepe in 2010

In 30 de ani vor muri trei miliarde de oameni: unul din lipsa hranei, alte doua din cauza bolilor * Directive: eliminarea suplimentelor naturale, a mineralelor si vitaminelor* Animalele vor fi tratate cu hormoni si iradiate, iar plantele – modificate genetic* Cine va folosi produse naturale va face inchisoare* Usturioul, menta si alte produse comune vor deveni droguri

De la 31 decembrie 2009, Guvernul Romaniei a inceput, alaturi de alte 165 de state semnatare (reprezentand aproape 85 % din populatia planetei), implementarea temutului Codex Alimentarius. Un compendiu de legi alimentare, de factura nazista, introdus de AG Farben si care va stabili regulile de alimentatie ale natiunilor. Implementarea, prevazuta pe mai multe etape, porneste de la faptul ca populatia globului este mult prea numeroasa ca Terra sa poata sustine o alimentatie naturala. Astfel, produsele trebuie modificate genetic, construite in laborator, aditivate si iradiate. Toate aceste date pot fi studiate pe site-ul www.codexalimentarius.com .

Conform acestui site, Romania a trimis deja formularele de inscriere si aderare in ultimile zile ale anului trecut, iar din iulie 2010, dupa intalnirea de la Roma va incepe implementarea proiectului, prima etapa prevazand plantele modificate genetic, precum si normativele aditivilor alimentari. In privinta aditivarii sunt implicate marile concerne farmaceutice mondiale, aceleasi care sunt acum implicate si in fabricarea vaccinurilor anti-gripale, precum cel impotriva virusului AH1N1.

Secretul hranei artificiale

Codex Alimentarius este unul din cele mai bine pastrate „secrete deschise”. Este finantat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Organizatia pentru Alimente si Agricultura (FAO), ambele apartinand de ONU. Este cel mai mare dezastru pentru sanatatea noastra, intrucat va interzice elemente vitale de alimentatie. Adeptii teoriei conspiratiei sustin ca planul „Guvernului Mondial” e menit sa decimeze populatia planetei, aflata in continua crestere. Daca pana acum razboaiele mondiale erau cele care reglau numarul populatiei, de acum solutia sta in alimentatie. Aceiasi adepti sustin ca in 30 de ani de la implementarea Codului, populatia planetei se va stabiliza la doua miliarde, o masa suficient controlabila, care este indeajuns pentru resursele planetei si care este in acord cu normele de poluare etc. In acest interval un miliard de oameni vor muri din lipsa elementelor principale de hrana, iar alte doua miliarde datorita bolilor ce vor fi generate in organism.

Hrana farmaceutica si cancerigena

Denumirea Codex Alimentarius provine din limba latina si se traduce prin codul produselor alimentare. Reprezinta o colectie de standarde alimentare adoptate la nivel international, care au ca scop declarat protectia sanatatii consumatorilor si asigurarea practicilor corecte in comertul alimentar. Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau crude si pentru distributia catre consumator, prevederi in ceea ce priveste igiena alimentara, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de contaminare, etichetare si prezentare, metode de analiza si prelevare. Codex Alimentarius intentioneaza sa puna in afara legii orice metoda alternativa in domeniul sanatatii cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare si a vitaminelor si tot ceea ce ar putea constitui mai mult sau mai putin un potential concurent pentru industria chimiei farmaceutice. Cine se va opune sau va folosi alimente in afara Codex-ului va face inchisoare. Practic, omenirea va avea parte de o hrana farmaceutica. Doctorul Matthias Rath, un specialist german care duce campanii la nivel mondial pentru folosirea tratamentelor alternative in cazul multor boli grave, descrie aceasta situatie astfel: „Adevaratul scop al industriei farmaceutice mondiale este de a castiga bani pe seama bolilor cronice, si nu de a se ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli. Industria farmaceutica are un interes financiar direct in perpetuarea acestor maladii, pentru a-si asigura mentinerea si chiar cresterea pietei de medicamente. Pentru acest motiv medicamentele sunt facute pentru a alina simptomele si nu pentru a trata adevaratele cauze ale bolilor. Trusturile farmaceutice sunt responsabile de un genocid permanent si raspandit, ucigand in acest mod milioane de oameni. La fel va fi si in cazul Codexului care nu e altceva decat o masura de decimare a populatiei planetei care va manca produse farmaceutice, ce vor fi iradiate, vor contine cobalt si vor fi modificate genetic, generand cancere.”

Aplicatiile Codexului

Directivele Codex-ului Alimentarius enuntate de catre Directiva Europeana in ceea ce priveste suplimentele alimentare trebuie aplicate sub amenintarea sanctiunilor financiare.

1) Eliminarea oricarui supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente vor fi inlocuite de 28 de produsi de sinteza farmaceutica, care vor fi dozati si vor fi disponibili numai in farmacii, pe baza de prescriptie medicala. Clasificate ca „toxine” (!!), vitaminele, mineralele si plantele medicinale vor fi pe piata numai in doze care NU au impact asupra nimanui. De exemplu coenzima Q10, glucosamine etc., vor fi ilegale, folosirea lor sanctionandu-se cu inchisoarea.

2) Medicina naturista cum ar fi acupunctura, medicina energetica, ayurvedica, tibetana etc, vor fi interzise.

3) Agricultura si alimentatia animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de trusturile chimiei farmaceutice, interzicand din principiu asa numita agricultura bio. Aceasta implica, de exemplu, ca fiecare vaca de lapte de pe planeta sa fie tratata cu hormonul de crestere bovin recombinat genetic produs de Monsanto. Mai mult, potrivit Codexului, orice animal de pe planeta folosit in scopuri de hrana trebuie tratat cu antibiotice si cu hormoni de crestere. Regulile Codexului permit ca produsele ce contin organisme modificate genetic (OMG) sa nu mai fie etichetate corespunzator. In 2001, 12 substante chimice despre care se stie ca sunt cauzatoare de cancer, au fost interzise in mod unanim de 176 de tari, inclusiv de SUA. Ei bine, Codex Alimentarius aduce inapoi 7 dintre aceste substante interzise, precum hexachlorobenzene, dieldrin, aldrin etc, care vor putea fi folosite la liber din nou.

4) Alimentatia umana certificata legal va trebui sa fie iradiata cu Cobalt. Sub regulile Codexului, aproape toate alimentele trebuie iradiate. Si nivelurile de radiatie vor fi mult mai mari decat cele permise anterior. Codex Alimentarius va controla accesul asupra acizilor aminati esentiali, asupra vitaminelor si mineralelor.

Cum va fi implementat programul

Pe langa Romania, la Codex Alimentarius au mai aderat alte 165 de tari, ai caror reprezentanti se intalnesc alternativ fie la sediul FAO de la Roma, fie la sediul OMS de la Geneva. Urmatoarea intalnire are loc in 2010, la Roma. Acum, Comisia functioneaza dupa un Plan Strategic, elaborat pentru perioada 2008-2013. Obiectivele stabilite pentru aceasta perioada sunt promovarea unor cadre solide de reglementare a activitatilor, si anume un sistem solid national de control si sisteme de reglementare legislative pentru intregul lant alimentar.

– suplimentele alimentare nu se vor mai comercializa nici in scop preventiv, nici terapeutic

– vor fi necesare retete pentru toate medicamentele peste o doza extrem de mica

– usturioul sau menta, alaturi de alte produse comune, vor fi considerate droguri de categoria a 3-a care pot fi comercializate doar de catre marile corporatii farmaceutice

– toate suplimentele alimentare ce vor aparea vor fi interzise pana ce nu vor trece anumite teste prevazute in noul cod

– produsele modificate genetic vor fi comercializate fara avertizarea consumatorilor, niciun fel de eticheta nefiind necesara

Specialistii in nutritie preconizeaza ca aplicarea acestui program va produce, in maximum 30 de ani de la implementare, peste trei miliarde de victime umane, un miliard murind din cauza lipsei de hrana alte doua miliarde din cauza bolilor generate in organism si cauzate de proasta calitate a alimentelor disponibile.

Sursa: agenda.org

Escrocheria SIDA

29 August 2010

Este un caz cu atatea necunoscute incat, prin comparatie, asasinarea lui Kennedy mai ca pare un banal proces de conducere sub influenta alcoolui, aflat pe rol la un tribunal districtual din Statele Unite. Sa fie oare SIDA “gaselnita” perfecta in domeniul razboiului biologic?, se intreaba Jonathan Vankin si John Whalen, autorii cartii “Cele mai mari 80 de conspiratii din toate timpurile”.

Cauza general acceptata a SIDA este virusul HIV (Human Immunodeficiency Virus – Virusul imunodeficientei umane), “descoperit” in 1984 de dr. Robert Gallo si, mai mult sau mai putin concomitent, de o echipa de savanti francezi (doctorii francezi l-au acuzat pe Gallo, dupa cat se pare cu o oarecare justificare, ca le-ar fi furat rezultatul cercetarilor – dar aceasta este o alta conspiratie, si oricum, pana la urma cercetatorii au facut pace, impartindu-si gloria”).

Potrivit lui Vankin si Whalen, prima acuzatie cu privire la legatura dintre SIDA si armele biologice a aparut in Patriot, un ziar din New Delhi, India. Un articol din 4 iulie 1984 cita articole dintr-o publicatie oficiala a Armatei SUA cu privire la “influente naturale si artificiale asupra sistemului imunitar uman”. Publicatia indiana relata ca oamenii de stiinta de la Fort Detrick (pana in 1969 cunoscut ca Laborator pentru armamente biologice al Armatei) s-ar fi aventurat in profunzimile Africii in cautarea “unui virus puternic care ar putea sa nu se gaseasca in Europa sau Asia”. Datele obtinute din aceasta cercetare “ar fi fost analizate la Fort Detrick si rezultatul ar fi fost izolarea unui virus care provoaca SIDA”.

Guvernul SUA a reactionat imediat, etichetand articolul drept manipulare a URSS-ului, ceea ce nu a impiedicat reluarea virulenta a articolului in media sovietica. O caricatura din ziarul Pravda, in care era infatisat un doctor cocotat pe o gramada de cadavre, dand unui unui general un recipient pe care scria virus SIDA, a provocat un protest din partea ambasadei SUA la Moscova, dar abia cand un important ziar britanic a raspandit povestea prin paginile sale de tabloid, autoritatile americane au inceput sa reactioneze.

Made in USA
Jacob Segal, profesor doctor in biologie la universitatea Humboldt, Germania, se numara printre primii oameni de stiinta convinsi ca SIDA a fost creata in laboratorul de la Fort Detrick, Maryland. Impreuna cu sotia lui, Segal si-a publicat descoperirile in 1986, intr-un opuscul polemic intitulat „AIDS: o boala produsa in America„. El a incercat sa demonstreze ca virusul imunodeficientei (HIV), despre care multi oameni de stiinta cred ca evolueaza in SIDA, este aproape identic cu alte doua virusuri: VISNA, o boala mortala ce ataca oile, dar nu si omul, si virusul leucemiei celulelor T (HTLV-1), care desi nu este mortal, este foarte infectios la om.  In lucrarea sa, Segal afirma ca in laboratorul de maxima siguranta de la Fort Detrick a fost realizata uniunea virusurilor VISNA si HTLV-1, creandu-se o arma biologica artificiala, mortala si cu grad ridicat de contagiere. Adica HIV, virusul pus la punct intre sfarsitul anului 1977 si primavara lui 1978.

De asemenea, Segal respingea teoria conform careia SIDA ar fi aparut in mod natural in urma contactului dintre oameni si cimpanzei in Africa, subliniind faptul ca initial cocktailul a fost testat pe detinuti, convinsi sa-si dea acceptul de a participa ca voluntari la experiment in schimbul punerii in libertate. Intrucat simptomele bolii nu s-au manifestat inainte de 6 luni, testele au fost considerate un esec, iar detinutii au fost eliberati. Unii dintre ei erau homosexuali, atragea atentia Segal, si ajunsi la New York au transmis boala mai departe in cercul gay-lor newyorkezi. Aici, in 1979 avea sa se manifeste primul caz confirmat de SIDA, iar boala sa inceapa a se raspandi cu repeziciune. Argumentele familiei Segal au constituit baza pentru mare parte din discutiile ce au urmat cu privire la teoria armei biologice SIDA.

Stiinta in slujba razboiului 
Potrivit cercetarilor istoricului german Wolfgang Eggert, atat SIDA, cat de altfel si SARS-ul, sunt arme biologice inventate in laboratoarele de maxima siguranta americane in vederea exterminarii de fiinte umane. Ceea ce spune el (in cartea “Die geplanten Seuchen – Aids, Sars und die militärische Genforschung”) pare aproape incredibil. In 1969, Departamentul Apararii din Statele Unite ar fi cerut Comisiei Senatoriale un credit de 10 milioane de dolari destinat cercetarilor in vederea dezvoltarii unui nou virus in masura sa distruga sistemul imunitar uman, si impotriva caruia sa nu existe terapie. In discursul tinut in fata membrilor Comisiei, expertul militar Donald McArthur si-ar fi argumentat cererea astfel: „...intre 5 si 10 ani, cel mai probabil va fi posibila crearea unui nou microorganism infectiv ce ar putea sa fie diferit din anumite aspecte importante de oricare alt agent cunoscut…” .

Conform directorului adjunct al Departamentului de cercetare de la Pentagon, “detinerea acestui virus ar conferi Statelor Unite suprematia militara absoluta”.  Si pentru ca de cele mai multe ori scopul scuza mijloacele, creditul ar fi fost acordat, iar cercetatorii cei mai capabili – printre care si Robert Gallo, “inventatorul” HIV-ului -, s-ar fi pus pe treaba (zece ani mai tarziu aveau sa apara primele cazuri de SIDA in Statele Unite). In februarie 1987, colonelul David Huxsoll, luat de val in timp ce discuta despre acuzatiile referitoare la arma biologica SIDA, a lasat sa-i scape o informatie ciudata: “Studiile efectuate in laboratoarele armatei au aratat ca virusul SIDA ar fi un agent extrem de eficient pentru razboiul biologic”, a spus colonelul. Care studii?! Huxsoll a dezmintit ulterior ca ar fi facut o asemenea declaratie, reporterul care a consemnat-o sustine in continuare ca acesta ar fi facut-o.

Ce se ascunde in spatele SIDA?
Unii au vorbit de exterminare, de conjuratie impotriva unei parti “incomode”a umanitatii…s-a spus ca drogatilor le-ar fi fost furnizata heroina in mod convenabil combinata cu substante ce distrug sistemul imunitar, in vreme ce homosexualii si africanii ar fi fost infectati prin intermediul vaccinarilor in masa, sub pretextul protejarii lor de alte maladii.  S-a mai spus si ca de multa vreme “factiunile” cele mai reactionare din lumea politica si religioasa se aflau in cautarea unor pretexte stiintifice de care sa-si ancoreze ofensivele lor puritane si restauratoare. O prima tentativa ar fi fost realizata la finele anilor ’70, prin avalansa de informatii cu privire la bolile venerice. SIDA insa a reprezentat ocazia de aur: o boala nu numai cu transmitere sexuala, dar si mortala si invulnerabila la arsenalul medical existent. Ce mai, o boala inventata pe gustul sexofobilor de pretutindeni, un aliat imbatabil intr-o epoca in care incepeau sa devina o amenintare marile explozii demografice din sudul planetei: infailibila in a tine in frau nasterile (doar se  trasmite prin raporturi sexuale) si a semana moarte in randul gay-lor si al dependentilor de droguri, categorii privite dintotdeauna cu dispret.
 
Prima manifestare a SIDA in America a coincis cu lansarea de catre “reaganism” si sustinatorii lui a unui atac dur impotriva homosexualilor. Ca atare, teoria armei biologice pleaca de la premiza ca homosexualii ar fi fost vizati pentru a fi distrusi sau cel putin pentru a fi transformati intr-un fel de “tapi ispasitori”. Cum? In 1978, peste o mie de barbati adulti homosexuali poligami au fost vaccinati experimental impotriva hepatitei B, prin bunavointa Institutului National pentru Sanatate si a Centrelor pentru Controlul Imbolnavirilor. In decurs de 6 ani, 64% dintre acestia au capatat SIDA. Dar si sa fie o coincidenta e posibil, chiar probabil, riposteaza cei care cred ca din punctul de vedere al transmiterii SIDA, barbatii adulti homosexuali si poligami sunt predispusi la aceasta boala oricum. 

“Follow the money”

Indignati de colosala mistificare si speculatie improvizata in jurul SIDA sunt in ultimii ani tot mai multi medici si experti din domeniu: s-a creat o miscare de protest in toata regula cu privire la teoria oficiala la care au aderat peste 700 de virusologi, epidemiologi si alti specialisti de renume din 23 de tari, printre care si 3 laureati ai Premiilor Nobel. Teoria oficiala nu este nici in prezent in masura sa explice in ce mod virusul HIV poate provoca bolile ce ii sunt imputate. SIDA este descrisa drept o boala infectioasa provocata de virusul HIV, ce distruge treptat celulele sistemului imunitar, lasand organismul fara nicio aparare in fata unor boli “oportuniste”. Doar ca sub “palaria” SIDA se aduna maladii eterogene si disparate; boli ce sunt asociate intre ele doar atunci cand rezultatul testului HIV este pozitiv. Iar seropozivitatea ar constitui semnalul unei boli perverse, progresive, inexorabile in majoritatea cazurilor.
 
Misterul din jurul acestui virus blestemat este consecinta inevitabila a acelei subventii de 2 miliarde de dolari alocata cercetarii SIDA in fiecare an. Daca am lua oricare alt virus si am cheltui 2 miliarde de dolari anual pentru a-l studia, fiti siguri ca si acel virus ar produce mistere cu toptanul”, este parerea  biochimistului Kary B. Mullis, laureat al premiului Nobel pentru Chimie in 1993.

7 argumente in sprijinul conspiratiei

1. Absenta oricarei legaturi intre rezultatele testului HIV si SIDA:

O particularitate a bolilor infectioase virale este ca au o cauza unica (virusul), si evident nu se pot declansa in lipsa acestuia din organism (dupa cum nu poate exista varicela fara virusul varicelei, hepatita fara virusul hepatitei si asa mai departe). Literatura medicala a inregistrat insa mii de cazuri de SIDA seronegativi (prezentau simptomele SIDA, dar testul era negativ), si seropozitivitate in absenta SIDA.
Reactia la test, in mod evident capricioasa, este adeseori asociata unei cresteri (nespecifice) a imunoglobulinelor, ce poate surveni in multe alte situatii: in bolile autoimune, in cazul infectiilor cronice, al malariei, parazitozelor, dar uneori si din cauza unei banale vaccinari anti-gripale.

2. SIDA nu se comporta ca restul bolilor infectioase cu grad ridicat de contagiere:
In pofida alarmismului, unii spun ca SIDA a ramas o boala specifica unor grupuri in care sunt prezenti factori de risc foarte precisi: cel al dependentilor de substante si al homosexualilor; boala vizandu-i cu precadere pe utilizatorii de droguri multiple, cocaina, extasy, alcool si nitriti administrati pe cale inhalatorie in doze puternice (nitritii sunt substante foarte reactive, provoaca depresia sistemului imunitar si sunt utilizati pentru efectul lor afrodiziac si ca relaxant al sfincterelor).

3. Nu exista studii care sa demonstreze ca SIDA este cauzata de HIV:
Kary Mullis, inventatorul  PCR (Reactia de Polimeraza in lant) a solicitat mai multor virusologi si epidemiologi sa-i indice referinte bibliografice in masura sa explice mecanismul prin care HIV provoaca SIDA. Niciunul nu a putut face acest lucru. 

4. Definitia bolii:
Cuprinde un numar foarte ridicat de boli deja cunoscute, circa 29 la ora actuala. Ele nu sunt insa intotdeauna asociate imunodeficientei.Sunt definite SIDA doar in cazul in care testul HIV este pozitiv. De exemplu, daca un om are tuberculoza si rezulta a fi seropozitiv, atunci se numeste ca are SIDA; daca in schimb are tuberculoza, dar testul este negativ, atunci nu are “decat tuberculoza”.

5. Incubatie misterioasa:
Toate bolile infectioase virale, cu rare exceptii, au o perioada de incubatie scurta, de cateva zile sau saptamani. Cea a virusului care provoaca SIDA a fost calculata initial in jurul a 18 luni, pentru a fi ridicata apoi de la an la an (in 1992 a atins 10-14 ani). 

6. Paradoxul prostituatelor:
Practicantele celei mai vechi meserii din lume nu aveau cum sa nu devina tinta campaniilor propagandistice ale celor insarcinati cu protectia sanatatii noastre fizice si morale. In mod curios insa, cu trecerea anilor, s-a observat ca rata seropozivitatii in cazul acestei categorii era extrem de scazuta.  La 31 martie 1995, din 27.043 cazuri doar 22 priveau  prostituate care nu erau dependente de droguri (neexistand vreo legatura cu protectia utilizata la “locul de munca” intrucat aceleasi prostituate prezentau o rata ridicata de infectii cu transmitere sexuala).

7. Terapia cu AZT:
Sintetizat in 1964 ca medicament antitumoral, a ramas neutilizat timp de 20 de ani dupa ce s-a constatat in cadrul unor experimente ca soarecii cu leucemie tratati cu el mureau pe capete, in numar mult mai mare decat cei netratati deloc. De ce atunci acest medicament atat de toxic, cancerigen si lipsit de efecte benefice continua sa fie administrat? Cel mai bine trebuie sa stie Wellcome, compania farmaceutica producatoare.

In luna decembrie a anului trecut, OMS a dat publicitatii noile rapoarte cu privire la SIDA. Numarul persoanelor infectate cu HIV la nivel global se apropie de 33 milioane. In Romania statisticile arata ca peste 11.000 de oameni sunt infectati cu HIV si de la an la an apar cel putin 240 de noi cazuri. preluare dupa www.descopera.ro
Un singur lucru vreau sa mai adaug, o fraza din cartea lui Jan van Helsing ‘ CINE CONDUCE LUMEA-CARTEA A II-a”, editura Samizdat, 1998 : ‘De altfel, in cazul  in care cititorii nostri nu stiu deja acest lucru, virusul SIDA este de PATRU ORI mai mic decat porii de latex din care sunt fabricate prezervativele’.

Zeitgeist

28 August 2010

Ceea ce veti vedea aici, s-ar putea sa va socheze. Nu asta este intentia mea, ci doar sa va las sa vedeti si altceva decat v-ati obisnuit deja.

Daca nu veti putea vedea filmul pana la sfarsit nu este nicio problema, o veti face cand veti fi pregatiti.

Incepeti vizionarea de la minutul 13;35.

Vizionare placuta!

Harta lui Piri Reis

28 August 2010

Se nasc intrebari tulburatoare atunci cand o harta veche de cinci secole ilustreaza, pe langa alte insemnari remarcabile, o bucata de uscat descoperita de om 300 de ani mai tarziu. Este inerent gandul ca informatiile care au stat la baza unei astfel de harti puteau scuti omenirea de secole de cautari zadarnice. Ce episoade istorice ne scapa si unde ne-am afla acum, daca am fi pastrat mostenirea unor civilizatii pe care astazi numai le banuim?

Piri Reis, autorul hartii care avea sa arunce lumea in consternare la secole dupa aparitie, se naste in anul 1465 in orasul Gallipoli, din Turcia, intr-o familie de marinari. Pe numele sau real Piri Ibn Haji Mehmet, fiul lui Haji Mehmet pastreaza traditia familiei si, sub aripa unchiului amiral Kemal Reis, imbratiseaza cariera de “om al marii”. Este inca tanar cand devine capitan de vas, in slujba sultanului.

In 1511, cand unchiul sau, Kemal, moare, Piri se retrage in orasul de bastina, Gallipoli, unde, pasionat de cartografie, se refugiaza in realizarea unei culegeri de harti, cunoscuta sub numele “Kitab-I Bahriye”. Datorita rangului inalt in marina imperiului, poate accesa impresionanta biblioteca a Constantinopolului, unde gaseste numeroase documente, din care se inspira pentru realizarea propriului manuscris de navigatie. Tot atunci se foloseste din harti antice, unele datand chiar din secolul IV i.Hr. – cum singur inseamneaza pe document – pentru a desena misterioasa harta care va starni mai tarziu curiozitatea unei lumi intregi si va ramane cunoscuta drept “Harta lui Piri Reis”.

In 1547, Piri este ridicat la rangul de Reis (amiral) si numit comandant al flotei otomane din Oceanul Indian. Isi gaseste sfarsitul 7 ani mai tarziu, in anul 1554, cand refuza sa-l sustina pe guvernatorul otoman Kuban Pasha, intr-o noua campanie militara. Este decapitat public, iar harta, oferita sultanului cu ani in urma, ramane in colectia acestuia si este data uitarii.

La lumina, dupa veacuri de intuneric
Dupa aproape patru secole, in anul 1929, un grup de istorici descopera, intamplator, in Palatul Topkapi, din Istanbul, o bucata de piele de gazela, care parea sa reprezinte o harta. Peticul ilustra coasta de vest a Africii, coasta estica a Americii de Sud si coasta nordica a Antarcticii, iar printre insemnarile facute, pe ea statea imprimat, in limba araba: “Aceasta harta a fost scrisa de Piri Ibn Haji Mehmet, nepotul lui Kemal Reis, din Gallipoli, in luna lui muhharem din anul 919”. Data corespundea perioadei 9 martie – 7 aprilie 1513. Era aceeasi harta pe care amiralul turc o realizase cu mai bine de 400 de ani in urma.

Punctele geografice de pe harta erau localizate cu ajutorul unei serii de cercuri cu linii radiale si nu cu ajutorul latitudinii si al longitudinii. Astfel de harti portulane, perfectionate de cartograful Dulcert Portolano, erau adesea folosite in Evul Mediu. Pe langa conturarea coastelor celor trei continente, harta comporta si numeroase reprezentari menite sa furnizeze informatii privitoare la caracteristicile regionale. Apar portrete ale suveranilor, animale, vase pe ocean, rauri, stanci, dar si note care indica particularitati si date despre starea demografica, faunistica, sau geografica a teritoriilor cuprinse pe harta.

Datand de la inceputul secolului XVI, cand parti de lume le erau inca straine chiar si celor mai ilustri cartografi si navigatori, harta este surprinzatoare prin exactitatea ei, desi nu unica de acest fel a epocii sale. Reproduce cu fidelitate nu doar liniile de coasta continentale, dar si dimensiunile acestora, precum si distantele dintre ele si relief. Exista unele inadvertente in zona Caraibelor si in sudul Americii de sud, dar harta ramane in ansamblu, foarte precisa.

Enigma hartii
Totusi, pana in anul 1953, cand facsimilul hartii este dat spre cercetare cartografului american Arlington H. Mallery, fost capitan de marina al SUA, harta este depozitata intr-un muzeu si nu se fac semnalari deosebite cu privire la continutul ei. Veteranul este primul care supune documentul unui studiu amanuntit.

Mallery proiecteaza harta pe un planiglob si constata cu surprindere ca documentul este atat de exact pe alocuri, incat poate aduce unele rectificari chiar hartilor contemporane. Ce il va intriga initial este ilustrarea in profunzime a coastei estice a Americii de Sud. Maniera in care harta prezinta aceasta regiune este mult prea detaliata pentru a se fi putut realiza, la numai 20 de ani de la descoperirea continentului, in 1492, de catre Columb. Documentul prezinta informatii precise referitoare la relief, la cursurile raurilor si la amplasarea muntilor acestei regiuni, cunostinte inaccesibile intr-o perioada atat de scurta.

Avansand cercetarile, lui Mallery nu ii ramane insa prea mult loc de indignare, pentru ca descopera ceva si mai naucitor, prezenta Continentului Alb in “peisaj”. Desi fusese realizata la inceputul secolului XVI, iar Antarctica era descoperita oficial in anul 1820, harta lui Piri Reis ilustreaza o bucata din Continentul Sudic, cu 300 de ani inainte ca cineva sa stie de existenta sa. Mai mult de atat, harta nu indica linia de coasta a Antarcticii descrisa de calota glaciara, ci marginea de sub gheata a acesteia, limita insulara. Descoperirea este consideata uluitoare, intrucat, continentul se afla sub gheturi de sute de milioane de ani, iar tehnologia penetrarii lor a devenit posibila cu numai cateva decade in urma.

Dovezile geologice confirma ca cea mai apropiata perioada cand “Pamantul Reginei Maud” – cum a fost numita coasta nordica a Antarcticii – putea fi partial descoperit de gheturi, ar fi fost acum 6.000 de ani. Unii cercetatori imping aceasta data chiar mai in urma, acum 9.000 sau 13.000 de ani. Nu numai ca istoria ne invata ca o tehnologie care sa permita asemenea performante nu era accesibila in acele vremuri, insa cea mai veche civilizatie cunoscuta nu dateaza decat din anul 6.000 i.Hr. Abia in secolul XX, omul a devenit capabil sa stabileasca forma de sub gheturi a Antarcticii, cu ajutorul satelitilor si al sondarilor seismice, niciodata disponibile pana atunci.

Malley isi da seama de proportiile descoperirii si decide sa ceara unele pareri. Harta este preluata spre cercetare de profesorii Charles H. Hapgood si Richard W. Strachan, de la colegiul Keene, din SUA. Acestia se concentreaza indeosebi pe problematica Antarcticii. Ei sunt de parere ca, daca se elimina posibilitatea folosirii unei tehnologii avansate, ramane loc pentru numai doua teorii, putin plauzibile, care sa explice prezenta Continetului Sudic pe harta. Fie calota glaciara a Antarcticii este de factura recenta, avand numai cateva mii de ani vechime, fie originalul hartii a fost facut acum milioane de ani, cand omul inca nu exista. Ambele prezumtii sunt respinse cu infrigurare de comunitatea stiintifica, intrucat, oricare din ele ar da peste cap tot ceea inseamna istoria umanitatii.

Cercetarile adancesc misterul
La solicitarea lui Charles Hapgood, in 1960, bucata de piele de gazela este supusa evaluarii si de catre Fortele Aeriene ale SUA, care concluzioneaza: “Deliberarea conform careia partea inferioara a hartii ilustreaza coasta “Pamantului Reginei Maud” este una rezonabila. Gasim ca aceasta este cea mai logica interpretare a hartii. Detaliile conturate in partea de jos a hartii se potrivesc remarcabil cu rezultatele sondarilor facute in zona in timpul expeditiei antarctice britanico-suedeze, din anul 1949. Aceasta indica faptul ca linia de coasta a fost cartografiata inainte sa fie acoperita de calota glaciara. Calota din regiune este astazi groasa de aproximativ o mila. Nu avem idee cum informatiile acestei harti pot fi impacate cu presupusul nivel de cunoastere geografica din 1513”.

Ca sa adanceasca enigma hartii, studiile profesorilor Charles Hapgood si Richard Strachan au aratat ca originalul dupa care s-a inspirat Piri Reis, a fost o fotografie aeriana, facuta de la o foarte mare inaltime. Atat reprezentarea exacta a reliefului Americii de Sud, cat si cunoasterea limitelor nordice ale Antarcticii de sub banchize indica acest lucru. Harta seamana perfect cu o fotografie a Pamantului, realizata din satelit. Datorita formei sferice a planetei, o astfel de fotografie ilustreaza continentele situate mai departe de centrul imaginii, „alunecand in jos”, la fel cum se intampla pe harta lui Piri Reis. Celebrul Erich von Daniken subscrie teoriei, aducandu-i insa completari indraznete. El crede ca, in problematica hartilor se poate vorbi despre o interventie a extraterestrilor. Acestia ar fi daruit omenirii, ca baza cartografica, o fotografie luata din zborul lor prin spatiile cosmice, sursa la care Piri Reis ar fi ajuns in peregrinarile sale.

Misterul nu poate explicat, dar harta lui Piri Reis confirma existenta unor harti mult mai vechi. Iar aceste harti sustin teoria unei explorari globale riguroase de catre o civilizatie preclasica, nedescoperita. Se pare ca autorii lor stapaneau cu precizie coordonatele, latitudinea si longitudinea, notiuni pe care noi le posedam de aproximativ 200 de ani.

Istoria, si chiar decenii mai tarzii din secolul al XVI-lea, au oferit ilustrari cartografice mai surprinzatoare, prin precizia lor, decat harta lui Piri Reis. Niciuna nu a mai confruntat insa atat de insolit, perioada aparitiei sale, cu reprezentarea avangardista a vreunei bucati de uscat. Desi bizara, harta lui Piri Reis, ramane cea mai veche atestare a Antarcticii, desenata cu 3 secole inainte de confirmarea oficiala a existentei Continentului Alb.( preluare de pe www.descopera.ro)

Acum, evident ca se pune intrebarea: se stia la modul oficial de cele doua Americi? Pentru ca este cat se poate de clar ca s-a debarcat pe cele doua continente inca inainte de Columb, marinari ca Piri Peis au facut-o, ba inca temeinic, daca au reusit sa faca o harta de acuratetea celei de la Palatul Topkapi. Cine deci si de ce a fost tinut ascuns publicului larg existenta Lumii noi si de ce  totusi, pana la urma a fost ” descoperita”? Exista mai multe variante cu privire la existenta acestei harti, parte din ele le-am citit si eu, inclusiv cea a lui Erich von Daniken in Amintiri despre viitor, totusi, cea mai aproape de adevar mi se pare cea a lui David Icke, care in secretul Suprem, vol 1 da o explicatie pe larg a acestui fapt. In primul rand, este evident ca Elita acelor vremuri ( care nu este alta decat aceeasi elita de acum, dar cu alti exponenti) stia de existenta celor doua Americi precum si a Antarcticii, dar nu a facut-o publica deoarece nu avea interes, inca. Atunci cand a facut-o totusi, prin descoperirile lui Cristofor Colum ( despre care o sa mai vorbim) , a facut-o pe de o parte pentru a-si muta acolo Cartierul general ( lucru care s-a intamplat efectiv insa mult mai tarziu, dupa ce a fost pregatit temeinic terenul), departe de o Europa care devenea din ce in ce mai curioasa ,iar pe de alta parte din ratiuni financiare, stiut fiind ca ambele continente aveau si au inca resurse naturale fabuloase.Cu alte cuvinte ” Ei”, odata cu descoperirea oficiala a Americii au inceput sa se organizeze acolo de la zero,temeinic, incepand cu constructiile de orase , dupa chipul si asemanarea lor.

Acesta este doar un prim exemplu despre faptul ca lucrurile nu sunt exact asa  cum le stim si ca s-a depus si se depun eforturi  considerabile de catre … ” Ei” pentru a ne tine in ignoranta.

Abordarea în paşi

27 August 2010

Ruda apropiata a schemei problema-reactie-solutie este abordarea in pasi. Stii incotro vrei sa-i indrepri pe oameni, dar mai stii ca daca le dai imaginea reala, vei intampina aceeasi opozitie din partea lor. Deci, te indrepti cu pasi marunti intr-acolo si fiecare aspect este prezentat izolat si lipsit de legatura cu celelalte.Este ca o centralizare facuta picatura cu picatura.

Toate astea cer o gramada de timp, decenii, chiar secole, iar data trecuta spuneam, daca va amintiti, ca aceasta organizatie, al carui nume nu are importanta la momentul asta, functioneaza de foooarte multi ani,, caci o asemenea abordare a problemelor cere timp indelungat. Mai mult, este o organizatie cu totul speciala tocmai pentru ca rezista in timp, ca agenda ei este preluata generatie de generatie, metodele imbunatatite si adaptate la nou, la cuceririle stiintei, tehnicii, dar mai ales la conditiile specifice fiecarei perioade istorice. Avem asadar de-a face cu ceva ce vine in timp odata cu noi, omenirea, s-ar putea spune, de cand exista ea.

Aceasta tehnica, abordarea in pasi,  este folosita in mod mai evident la super-statul fascist cunoscut ca Uniunea Europeana. Daca politicienii ar fi propus de la bun inceput o Europa centralizata cu legi si monede comune, ar fi produs o adevarata revolta. Oamenii si-ar fi amintit de lupta impotriva lui Hitler, ( care apropo, facea parte din” gasca” si care a fost o incercare pripita de a crea ceea ce exista azi U.E. Intre timp, s-au creat conditii favorabile si iata azi avem si U.E.) In schimb, „Ei” au oferit o zona libera de comert si chiar s-au flosit de problemele create de cele doua razboaie mondiale pentru a incuraja cooperarea intre tarile europene. De indata ce au oferit zona libera de comert,au inceput expansiunea puterii pana cand a devenit dictatura politica si economica de astazi.

Privind astazi stirile din ziare si de la televizor, vedem ca schemele problema-reactie-solutie si abordarea in pasi sunt aplicate zilnic. O modalitate foarte eficienta in sesizarea acestei scamatorii este intrebarea: ” cine castiga din faptul ca eu cred aceasta versiune a evenimentelor sau acceptarea solutiilor si schimbarilor care sunt oferite?”,Raspunsul va fi aproape intotdeauna acelasi: cei care doresc centralizarea puterii si eliminarea libertatilor fundamentale.

 

Problemă-reacţie-soluţie

27 August 2010

Nu-i aşa că aţi avut de multe ori strania senzatie, atunci când urmareaţi la TV o ştire, ori citeaţi un ziar, că cineva, cumva, incearca să vă manipuleze, să vă facă să credeţi că ceea ce se spune sau se scrie acolo este un adevăr cât se poate de obiectiv? Că presa în general depune foarte mult efort să vă induca o idee, că face asta cu toate mijloacele de care dispune, audio, video, comentarii etc.

Să luam cel mai banal examplu în acest sens şi anume evenimentele de la 11  septembrie 2001.Eu una atunci eram în concediu şi am putut vedea în direct la televizor primele imagini transmise live. Evident, ca şi voi, la inceput m-am gândit la un accident, ciudat, dar accident. La al doilea avion , deja lucrurile au inceput să se contureze, adica am zis că este un act terorist, dar cât de departe eram înca de adevar! Stiţi sş voi azi, ca şi mine că numai act terorist nu a fost acela , ci poate un act de „creaţie” din partea autoritatilor americane care cu bună ştiinţă şi-au ucis proprii cetăţeni în urmărirea unui scop cât se poate de prozaic: banii. Cat mai multi bani, pa langa putere si influenta intr-una din zonele cele mai interesante de pe glob datorita bogatiei naturale numita petrol si anume Irak. Actiunea pare desprinsa din filmele hollywoodiene, dar tot ca acelea, are o gramada de inadvertente, scapari inerente, observabile numai la a doua, ori a treia vizionare.

Dar nu despre asta vreau sa va vorbesc acum,o voi face in detaliu la vremea potrivita, acum as vrea sa va supun atentiei un concept de felul: problema-reactie-solutie.

David Icke, in cartea sa ” Copiii Matricei” da inca de la inceputul cartii explicatia acestui concept de control al maselor, caci asta este de fapt si care functioneaza astfel:

Stii ca daca propui deschis anularea libertatilor de baza, inceperea unui razboi sau centralizarea puterii, va avea loc o reactie publica impotriva acestora. Poti folosi deci programul problema-reactie-solutie astfel: intr-o prima etapa creezi o problema, cum ar fi atacarea unei tari de catre alta,un colaps politic ori economic ( vezi criza!), ori o bomba terorista, mai exact orice publicul ar crede ca necesita o ” solutie” .Apoi raportezi ” problemele” create in secret asa cum doresti ca oamenii sa le perceapa.Gasesti niste vinovati, ” tapi ispasitori” (ca de exemplu Oswald in uciderea lui Kennedy, sau paparazzi in moartea printesei Diana) si tesi cadrul general al acestor evenimente, astfel incat sa incurajezi oamenii sa ceara ” sa se faca ceva” .In sfarsit, oferi in mod deschis solutii la problemele create chiar de tine. Desigur ca aceste solutii implica centralizarea puterii, eliminarea libertatilor fundamentale si a oficialilor sau politicienilor care-ti stau in cale. Prin aceasta tehnica, oamenii pot fi manipulati pentru a cere ceea ce in mod firesc ar fi imposibil.

Cele mai eficiente scheme problema-reactie-solutie din secolul al XX-lea au fost cele doua razboaie mondiale. Acestea au schimbat fata pamantului, ca orice razboi si au dus la centralizarea masiva a puterii. ONU, precum si predecesoarea sa Liga a Natiunilor au fost o creatie pe post de cal troian pentru guvernul mondial”

O sa va intrebati desigur cine sunt cei care pun la cale toate astea, au un nume, sunt organizati in ceva anume, au un sindicat, care sunt liderii, care le este programul si ce vor de fapt pana la urma urmei. Problema este mult mai complicata decat pare la prima vedere, ar fi simplu daca acesti indivizi sa le zicem asa ar avea clar stabilita o forma de organizare, ori daca am stii precis cine sunt, ori daca le-am cunoaste agenda de lucru, macar asa, in parte. Din pacate  toate astea vin din negura timpului, inca inainte de era moderna, iar liderii acestei sa-i zicem organizatii imbraca o mie de fatete. O sa le spun deocamdata ” Ei” .In timp, am sa incerc sa aduc lamuriri asupra acestui aspect, pas acu pas, asa cum ziceam in introducere, putin cate putin, pentru ca este greu sa digeri niste informatii venite pentru prima data si care par desprinse din pagini SF. Asta a fost o paranteza, sa continuam cu ce mai zicea Icke.

Mass media isi joaca rolul cu maiestrie in aceste scenarii de tip problema-reactie-solutie. Proprietarii marilor trusturi de presa stiu ce se petrece si folosesc ziarele lor pentru indeplinirea planurilor „Lor” . Redactorii -cheie numiti de ei, ca si unii dintre ziaristii faimosi pot sti cate ceva, dar cei mai multi dintre gazetari nu au nicio idee.Redactorii lor marioneta opresc de la publicare orice articol care ar contraveni intereselor ” Lor” iar daca vreun ziarist insista sa urmareasca o poveste indezirabila se pomeneste in scurt timp in cautarea unui alt loc de munca( daca nu chiar mai rau). Aceste reportaje tin prima pagina a ziarelor si topul stirilor din radio si TV din intreaga lume. In saptamanile si lunile urmatoare, cercetatorii interesati de adevarul adevarat incep sa sape. Ei gasesc astfel dovezile care atesta ca versiunea oficiala a fost o minciuna chiar de la inceput pana la sfarsit. Intrebarea este: rapoartele lor sunt facute vreodata publice? Da, in brosuri, la posturi de radio cu buget infim si audienta pe masura. Chiar si dupa ani de zile de cand versiunea oficiala a fost clar demontata, ea persista in mintea publicului.Opreste pe oricine pe strada si intreaba-l cum s-a declansat al Doilea Razboi Mondial, sau razboiul din Kosovo si de fiecare data vei primi versiunea oficiala, deoarece este singurul lucru pe care l-au auzit.

To be continued